Cabaliştii sunt convinşi că fiecare om trebuie să înveţe ştiinţa cabalei.

Şi chiar dacă este expert în alte ştiinţe trebuie să înveţe şi această ştiinţă în decursul acestei vieţi, pentru că altfel va trebui sa se intoarcă din nou în această lume pentru a o învăţa.

Ce este specific în această ştiinţă , ce este diferit in înţelepciunea cabalei de restul înţelepciunilor lumii într-atât încât fiecare om trebuie să o stăpânească, şi de ce dacă nu o stăpânim e ca şi cum ne-am fi trait viaţa fară de folos ?

De ce perfecţiunea unui om depinde tocmai de cunoaşterea cabalei şi nu de comportament sau de fapte bune?

Pentru a înţelege decizia cabaliştilor, trebuie mai întâi să înţelegem ceea ce este scris în cartea Zohar : “Tora - cel Sfânt şi Binecuvântat - şi Israel – unul sunt” adică, Tora (lumina din înţelepciunea cabalei), Creatorul şi sufletul (omului) sunt unul . Acest lucru pare foarte ciudat.

De aceea, pentru a înţelege ce este scris în cărţile de cabala trebuie mai întâi sa vedem condiţiile pe care şi le-au pus cabaliştii în metoda lor de cercetare: “tot ceea ce nu vom identifica, nu vom defini cu un nume”. Adică, “nu vom da nici un nume” lucrurilor pe care încă nu le-am identificat şi deasemenea lucrurilor pe care nu le vom putea identifica cu ajutorul acestei ştiinţe, cum ar fi esenţa Puterii Superioare.

De aceea cabaliştii refuză să discute chiar şi teoretic despre esenţa Puterii Superioare şi în nici un caz nu vor da cercetărilor pe această temă, definiţii, nume...ş.a.m.d.

De aceea toate definiţiile pe care le dau cabaliştii Puterii Superioare, nu se referă la esenţa acesteia , ci la lumina care vine de la Ea către noi. Chiar şi definiţia de Infinit, în cabala, se referă la lumina pe care o emite esenţa Puterii Superioare . Şi doar datorită faptului că cercetătorii ştiinţei cabala au stabilit că faţă de noi, creaturile, care primim, noţiunea de lumină pe care o emană Creatorul este ca infinitul, au denumit-o astfel.

Şi aceasta este o lege de neîncălcat, care spune că nici măcar nu ai voie să te gândeşti la ceea ce priveşte Creatorul, fiind imposibil de conceput şi nu îi poţi da nici un nume, pentru că asta ar însemna că l-ai înţeles într-un oarecare grad, cu toate astea, luminile care vin de la Puterea Superioară, pot fi cercetate, analizate, iar apoi numite şi caracterizate pe baza acestei analize.

Deoarece fiecare om receptează aceste lumini , care definesc substanţa existenţei noastre, studiul şi folosirea corectă a acestora este responsabilitatea noastră în această viaţă, căci astfel noi cercetăm toate drumurile prin care ne influenţează Puterea Superioară. Rezultatul acestor cunoştinţe este ceea ce formează esenţa ştiinţei cabala, şi folosirea lor corectă îl ajută pe om să se umple cu lumina superioară, aceasta fiind recompensa efortului depus.

În Zohar scrie că toate lumile de sus au fost create cu scopul de a-l aduce pe om la perfecţiune. Acesta a fost la început motivul pentru care au fost create lumile, aşa cum este scris în Zohar “Sfârşitul actului constă în planul gândit la început”, şi ca rezultat al dorinţei de a da plăcere creaturilor sale, care este de fapt rădăcina motivului creării lumilor, au fost create lumile de sus şi lumea asta cu omul din ea, format din două substanţe , sufletul care sălăşueşte în corpul fizic.

Puterea Superioară îl plasează pe om în starea cea mai inferioară, într-un corp fizic îmbrăcat în suflet. Şi astfel, printr-un sistem de lumi descrescătoare îl influenţează pentru a îşi dezvolta sufletul, “Vasul” , destinatarul spiritual al luminii, până când acesta va fi plin de lumină, precum e scris , “Şi pământul va fi plin de cunoaşterea Creatorului...căci toţi mă vor cunoaşte de la mici până la mari”.

Sufletul omului este format din 613 dorinţe pentru a fi completate cu lumina superioară.

Fiecare dorinţă în parte este egoistă la început, având intenţia e a fi îndeplinită pentru propria sa satisfacţie. Ca rezultat al studiului cabalei, omul dezvoltă o nouă intenţie , în conformitate cu care fiecare dorinţă a sa o va îndeplini cu intenţia de a se asemăna Puterii Superioare, cu intenţia de a influenţa.

Această corectare, din intenţia egoistă în intenţia altruistă, se numeşte “Act de corectare”(maase ha-tikun). Dorinţa corectată prin asemănarea intenţiei ei cu Puterea Superioară, se umple cu lumina superioară, cu senzaţia Creatorului, adică ,”Creatorul şi lumina – unul sunt”. ceea ce se numeşte “cel Sfânt şi Binecuvântat şi Tora– unul sunt”

Prin asta omul îşi corectează intenţiile tuturor celor 613 dorinţe absorbind astfel lumina care vine de la Puterea Superioară către el personal.

O astfel de stare se numeşte “corectare personală” (tikun prati). În acest fel omul obţine unificarea sa personală cu Puterea Superioară.

Sufletele diferă unele de altele prin calităţile lor. Această diferenţă de calităţi este motivul pentru care oamenii au caractere diferite. Dar depărtarea sau apropierea dintre suflete nu depinde de diferenţa dintre calităţile lor, ci de intenţia egoistă specifică fiecărui suflet de a se umple pe sine cu lumină.

Dacă omul îşi corectează intenţia din egoistă în altruistă, ajunge prin asta până la apropiere, până la unificarea sufletului său cu celelalte suflete ,completându-se astfel cu dorinţele acestora şi cu lumina care le umple.

O astfel de stare se numeşte “rectificarea finală a sufletului” (gmar tikun haneşama), pentru că nu mai există nici o diferenţă sau schimbare de formă între suflet şi lumină, ceea ce se numeşte “Tora şi Israel – unul sunt”, şi umplerea completă cu lumina superioară care se potriveşte acestei stări, se numeşte “Lumea infinită” (olam ein sof).

Rezultatul acestei stări este atingerea senzaţiei de veşnicie, perfecţiune, pace sufletească şi cunoştinţă absolută.

Şi prin asta am arătat că , “Lumina (biblia) , Creatorul (Cel Sfânt şi Binecuvântat) , şi Sufletul (Israel) - unul sunt”.

Acţiunule omului pentru a atinge lumea superioară sunt următoarele:

1. Corectarea intenţiei dorinţei sale egoiste în altruiste, prin asta însăşi dorinţa de a te umple cu lumina superioară, este definită ca fiind asemănătoare Puterii Superioare, altruistă.
2. Prin umplerea cu lumina superioară a dorinţei corectate – până la urmă omul înţelege calităţile Puterii Superioare, scopurile acesteia şi motivul creaţiei sale, aceasta fiind răsplata lui.

Atât timp cât omul nu atinge o astfel de stare a sufletului, va trebui să se întoarcă în această lume.

De aceea fiecare generaţie o repetă pe cea anterioară, adică aceleaşi suflete în alte corpuri (care vin să repare pâna ajung la unificare absolută).

Aceasta este semnificaţia practică a Înţelepciunii Cabala.