Baal HaSulam, in introducerea in Studiul celor Zece Sefirot, include foarte multa informatie importanta fundamentala. Unul din lucrurile despre care vorbeste sunt stadiile prin care un om va trece cu siguranta in atingerea perceptiilor sale superioare. Le imparte in cinci stadii, si in aceste cinci stadii sunt multe nivele, si asta include cele 125 despre care se vorbeste in scara.
Sa aruncam o privire la ce se poate astepta o persoana sa experimenteze, si facand asta vom putea intelege ceva despre o componenta foarte importanta a Kabbalei, adica, de ce Kabbalistii studiaza intr-un grup, care exista in calea lor, de ce se afla acolo si cum ne ajuta sa obtinem stadiile despre care se vorbeste acolo.
Acestea sunt, expuse intr-un grafic. Acestea sunt stadiile prin care trecem pe drumul de intoarcere spre sursa sufletului nostru.
In lumea materiala gasim doua stadii majore: dubla ascundere, si cand trecem de aceasta, exista simpla ascundere. La sfarsitul acestui stadiu, exista bariera dintre lumea fizica si lumea spirituala, si primul stadiu in care intram in lumea spirituala este un stadiu de corectie.
Va voi explica aceastea. Dupa ce trecem prin asta, aflam care este prima revelatie – un nivel ridicat de contact cu natura Creatorului – si apoi in sfarsit cea de-a doua revelatie – concluzia drumului si atingerea echivalentei formei cu cea a Creatorului.
Sa vedem in ce consta dubla ascundere. Baal HaSulam o descrie in felul urmator:
Dubla ascundere este ascunderea din ascundere. In acest stadiu persoana nici nu poate simti partea opusa a Creatorului; nu poate percepe nimic din partea Lui. Simte ca Creatorul l-a abandonat, ca il ignora complet, atribuie suferinta destinului si purei intamplari. Neintelegand atitudinea Creatorului fata de el, persoana isi pierde credinta.
Nu vorbim despre cineva care nu urmeaza acest drum. Aceasta nu este starea lumii in general, a masei pentru care realitatea Creatorului nu exista drept ceva tangibil sau ceva care sa ii motiveze. Este pentru o persoana aflata intr-un fel de stare inconstienta fata de aceasta dorinta, dar care totusi simte ca viata lui si directia in care se indrepta este organizata de o dorinta de a intelege cu adevarat de ce i se intampla anumite lucruri si modul in care se intampla. Asadar, daca o persoana simte ca exista un Creator care l-a abandaonat – aceasta deja este o relatie si este inceputul unei dorinte. De aceea o numim “inceputul drumului”. Si se spune ca “isi pierde credinta”. Baal HaSulam explica ce fel de experienta viscerala este aceasta pentru un om.
Cand o persoana se roaga pentru necazurile lui si face fapte bune, dar nu primeste nici un raspuns. Cand inceteaza a se mai ruga brusc primeste un raspuns.
Adica, el incearca sa aiba o relatie cu Creatorul dar care se bazeaza pe intelegerea sa gresita. Face un pas catre Creator. “Cand inceteaza a se mai ruga va primi un raspuns”. Astfel, in prim stadiu, conform intelegerii sale, nimic, Creatorul nu este acolo, “m-a abandonat”. Cand se va opri va incepe sa se simta bine in legatura cu dorinta lui de a primi. Primeste un raspuns. Cu alte cuvinte, suferinta pe care a simtit-o se atenueaza prin faptul ca se incarca cu multumire de sine.
Pe masura ce persoana incepe sa creada in Providenta Divina si isi corecteaza actiunile el este aruncat inapoi cu brutalitate.
Pe masura ce progreseaza pe acest drum, raspunsul de Sus vine sub forma unei respingeri totale, adica, pierderea credintei. Si aceasta este o forta care se rasfrange asupra unei persoane care se afla pe cale dar acesta este modul in care o persoana simte...
Si inceteaza a mai crede si incepe sa faca fapte rele, norocul ii vine in cale si incepe sa se impace cu sine. Castiga bani in moduri ilegale. Cu alte cuvinte, cand incepe sa se indoiasca, se uita in jur si vede “da, vezi tu, lumea fizica si bunastarea mea ...asa trebuie se procedez, aici se afla fericirea mea”.
Si incepe sa ii vada pe cei care tind catre Creator ca fiind saraci, bolnavi, disperati, necivilizati, ipocriti stupizi.
De ce? Pentru ca in Kli-ul sau, in mintea lui, ei sunt nebuni. Propria experienta tocmai l-a invatat ca nu este nimic acolo; ca nu aceea este realitatea, acestea sunt vise, ‘sa fim totusi seriosi’.
Cei care nu Il cauta pe Creator par a fi prosperi, sanatosi, calmi, inteligenti, amabili, amicali si siguri pe sine.
Vede ca cei care nu urmeaza aceasta cale pe care el o urmeaza au o viata buna; ii percepe ca fiind fericiti, si ca ei sunt recuzita realitatii lui.
Acest prim nivel este numit “dubla ascundere” pentru ca exista mai multe aspecte ascunse ale Creatorului fata de om, chiar daca sau nu se intampla lucrurile in viata unei persoane, dorinta de a Il cunoaste pe Creator si faptul ca sunt respinsi si nu Il pot vedea pe Creator, chiar daca Creatorul este autorul acestora deoarece persoana incepe sa aiba dubii si crede ca sursa acestor probleme sunt oamenii din jurul sau, el insusi, societatea, toate acestea. Si de asemenea nu intelege de ce se intampla. Asadar, Creatorul ii este ascuns simturilor sale prin doua ecrane, prin doua valuri.
Aceasta este o perioada in care o persoana se reincarneaza. Adica, tot ce se intampla, se intampla la nivelul fizic, si toata evolutia este o evolutie inconstienta, chiar daca incercati sa mergeti pe aceasta cale.
Cand o persoana trece prin asta si cand in sfarsit ajunge la un punct in care incepe sa perceapa lucrurile diferit, adica cand Forta Superioara ii atrage in acest proces, si prin evolutia inconstienta si incarnari fizice, intr-o incarnare in care vor incepe sa lucreze cu o metoda care le va permite sa intre in spiritualitate si sa inlature unul dintre valuri. Baal HaSulam descrie aceasta stare, care se numeste “simpla ascundere” in acest fel:
Creatorul este ascuns, se manifesta nu in totalitate bland, dar drept cel care aduce suferinta.
Cu alte cuvinte, persoana este convinsa ca Creatorul este autorul tuturor evenimentelor din viata lui, dar singurul lucru pe care il simte din partea Creatorului cu privire la drumul sau este ca El ii provoaca o lipsa, si ceea ce numeste “suferinta”. Asa ca nu intelege intentia Creatorului, desi realitatea suveranitatii Creatorului este evidenta pentru persoana.
Persoana pare sa vada partea opusa a Creatorului, din moment ce nu primeste decat suferinta din partea Lui. Cu toate astea el crede ca tot ce i se intampla este cu un motiv, adica Creatorul se poarta asa cu el pentru a il pedepsi pentru faptele sale rele si pentru a il indrepta catre bunatate. Astfel, el isi intareste credinta in supravegherea Cretorului.
Nu stie –daca asta se intampla pentru a il rasplati sau pentru a il pedepsi pentru greselile lui, pacatele lui? Aici se afla nelamurirea. Nu intelege atitudinea Creatorului, in lucrurile care se intampla.
Descrierea viscerala, cum este formata realitatea persoanei, adica...
Persoana este saraca, bolnava si neacceptata de oameni. Este nerabdator si nimic nu este bine in viata sa. Acum incepe sa vada ca situatia sa nu este la fel de buna ca a celor din jurul sau, adica, precum el, percepe oamenii prin dubla ascundere – caci se vede ca in mod constant ii lipseste ceva, simte ca nu se intelege cu oamenii in acelasi fel, nimic nu functioneaza cum trebuie deoarece dorinta sa principala de a se conecta la Creator este foarte confuza.
(Miscare)
Asta se intampla cand oamenii nu isi mai pot satisface primele cinci dorinte, lucru care se intampla inconstient in dubla ascundere. Atunci apare punctul din inima, si de asemenea este momentul in care o persoana descopera Kabbalah. Adica, descopera ca exista o metoda de a avea conexiune direc ta cu Creatorul si de a Il intelege. Asa ca, o persoana este expusa aparent din intamplare aprinde televizorul si vede un program despre Kabbalah si punctul lui din inima incepe sa pulseze, sau asista la un curs sau alege o carte intr-un magazin si incepe sa citeasca, chiar este posibil si incepe sa invete o metoda.
Aceasta se numeste o perioada de pregatire deoarece in acest timp, o persoana face schimbari interioare in mod constient. Incepe sa evolueze, folosind atat harta realitatii, adica cartile,cat si metoda corecta adica a avea un profesor spiritual, un Kabbalist deja aflat in lumea spirituala care poate ghida un om spunandu-i, “ un pic mai la stanga, mai la dreapta, asa e bine, asa folositi cartile”.
Mai exista o componenta, una foarte foarte importanta pe care o persoana trebuie sa o aiba asa incat metoda sa functioneze. Dar o sa va spun despre asta mai tarziu, dupa ce veti vedea ce este in restul hartii si o sa vedeti ca asa trebuie sa fie.
Cand o persoana termina aceasta metoda a pregatirii si strapunge bariera lumii spirituale, intra intr-un stadiu numit “stadiul corectiei”. In acest stadiu o persoana lasa in urma confuzia in legatura cu: daca il simte sau nu pe Creator si incepe sa lucreze la corectarea dorintelor, adica, cele 613, 620 dorinte (Mitzvot-Porunci) sunt corectate printr-o senzatie de conexiune directa cu Creatorul, cand o persoana incepe sa simta rezultatele propriei atitudini catre Creator intr-un mod reciproc si corecteaa dorintele – 613, 620 – pana cand ajung sa se coreleze cu dorintele sau intentiile pe care Creatorul le are fata de ei.
Aici nu exista necunoasterea si validarea care exista in a doua ascundere.
(Miscare)
Aici, in dubla si simpla ascundere exista ceea ce numim liberul arbitru. Este libera atata timp cat suntem confuzi si ne purtam ca si cand nu exista nimic acolo. Aici, dincolo de bariera, incepe adevarata munca a Kabbalei, dupa perioada de pregatire in care lucram direct cu senzatia Creatorului intr-o relatie.
Dupa ce o persoana a trecut aceasta bariera si incepe sa lucreze cu corectia dorintelor, inseamna ca a terminat cu adevarat pregatirea si incepe sa lucreze cu cartile intr-un mod corect, adica intr-un mod revelat. De fapt acest stadiu include atat faza corectiei cat si prima revelatie a Creatorului, in care providenta Creatorului ii este dezvaluita omului. Baal HaSulam descrie aceasta tranzitie:
Desi ascunsa, credinta omului in legea lui Dumnezeu asupra lumii, devine mai puternica. Aceasta il indruma catre carti din care primeste Lumina corectiei si o intelegere asupra cum sa isi intareasca credinta in legea Creatorului.
Cand efortul sau de a crede in Providenta Divina atinge un nivel suficient de mare care sa permita Luminii corectiei sa il influenteze, devine pregatit sa accepte legea Creatorului in stadiul dezvaluirii. Creatorul se arata creatiei sale drept “Cel Bun si cel Bland“ in concordanta cu dorintele lor.
Cu alte cuvinte, persoana nu mai simte ce simtea prin ego-ul sau drept liberul arbitru, ci drept rezultat al dorintei de a se conecta Creatorului, simte acelasi lucru cu intentia Creatorului. Ii este revelata astfel incat decalajul pe care noi il numim “liberul arbitru” sa fie eliminat si simtit drept implinire, nu drept obstacol. Si el il descrie in felul urmator, ce este visceral in asta:
Persoana simte bunatatea Creatorului, pacea, satisfactia constanta, castiga destui bani fara efort, nu cunoaste necazuri si indispozitii; este respectat si are succes. Isi doreste ceva, se roaga si imediat Creatorul ii ofera.
Cu cat face mai multe fapte bune, cu cat devine mai prolific si invers, cu cat face mai putin bine, cu atat mai mult nu mai are succes.
Ce vrea sa spuna prin asta? Tot ceea ce percepe este fericire. Nu isi mai imagineaza ca exista ceva in afara realitatii. Nu doreste ceva din afara; realizeaza asta intern. Si persoana vede providenta Creatorului pentru el; intelege asta, si pentru ca este autorul acesteia, si de ce totul se intampla – inseamna ca persoana functioneaza mai presus de spatiu si timp astfel incat tot ceea ce s-a intamplat in trecut se schimba. Nu vede doar viitorul, asa cum ne place sa credem despre cei ce pot vedea prin timp si spatiu. Corectiile sale nu se intampla doar cu privire la viitor, ci tot intregul sau trecut este corectat. Adica, intelege tot ce s-a intamplat la nivel subconstient, in dubla ascundere, si inainte de asta, lucrurile care i s-au intamplat, toate acele intamplari pe care le-a simtit lipsite de sens sau rele in care a fost maltratat de Creator sau de oameni. Toate acestea dispar si el intelege concret de ce i s-au intamplat, si simte asta intr-o relatie directa.
Cand a terminat asta, exista un alt stadiu, un stadiu mai sublim si mai rafinat al celei de a doua revelatii a Creatorului. Adica nu doar simte providenta Creatorului asupra sa, o simte asupra tuturor creaturilor; are aceeasi atitudine; vede exact ce vede si Creatorul, isi doreste ce isi doreste si El, simte ce simte si Creatorul si intelege cum afecteaza intreaga realitate. Si asta se manifesta prin “ iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”. Prin aceasta valul se ridica si omul incepe sa “il iubeasca pe Dumenzeu”.
Aceasta este foarte important pentru ca acesta este scopul. Prin a intelege asta, intelegem de ce are nevoie un om in acest stadiu de pregatire. Pentru a putea ajunge la acest stadiu, o persoana trebuie sa adopte o Metoda care sa aiba legatura cu acel stadiu, stadiul de “iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”, stadiul in care totul este interconectat si functioneaza doar cu scopul de a implini intregul. Asta nu este posibil doar prin a citi carti pentru sine, sau prin a lua lectii de la un Kabbalist despre spiritualitate. Aici are loc transformarea intr-un om si isi creeaza un punct de alegere libera prin crearea unui mediu – are nevoie de un grup, trebuie sa construiasca un mediu care sa permita sa simuleze acest stadiu final si sa inteleaga ca cartile si profesorul si intamplarile vietii trebuie percepute in contextul unui joc sau al unei simulari.
Kabbalistii studiaza impreuna intr-un grup, cu scopuri foarte bine definite. Acesta este telul – uniunea cu Creatorul si “iubeste-ti prietenul ca pe tine insuti”. Dar daca o persoana incearca sa obtina acesta relatie cu Creatorul si cu viata, fara a avea mediul potrivit, este o tinta mereu in miscare.
Egoismul nostru mereu ne va pacali, pentru ca in relatia cu Creatorul, cum stim exact in ce stadiu ne aflam? Cum stim care sunt raspunsurile Lui cand ne aflam in acest stadiu al ascunderii? Daca vrem sa iesim din aceasta ascundere, trebuie sa ne fie revelata adevarata Lui atitudine fata de noi.
Astfel, Kabbalistii studiaza si lucreaza intr-un grup pentru a putea invata cum sa controleze sistemul pentru a obtine ceea ce isi doresc. Este ca atunci cand antrenezi un pilot. Il pui intr-un simulator. Ce este acest simulator? Este o cutie! Este un ecran care iti arata poze si prezinta fiecare lucru care ti se poate intampla cand pilotezi un avion. Pentru ca atunci cand un om este incepator, nu o sa ii dai un ‘747’ si sa ii spui “hai, incearca-l, sa vedem ce se poate intampla”. Nu, il vei plasa intr-un situatie in care se vor intampla diferite lucruri, in care va invata cum sa il controleze, cum sa gandeasca, cum sa raspunda. Chiar daca, doar, se afla intr-o cutie cu multe aparate si poze in fata sa; cand trece de asta, el chiar stie cum sa se poarte intr-o situatie de urgenta, cum sa aterizeze undeva in Grecia - in care nu a mai fost niciodata - pentru ca a facut-o intr-o simulare.
Un grup ofera un punct in care o persoana primeste raspunsuri imediate pentru ca toata lumea din acel grup studiaza pentru a ajunge la un scop anume. Cel mai rau lucru care i se poate intampla unei persoane este sa primeasca aceste raspunsuri si sa nu inteleaga cu adevarat care este scopul. Fara a putea sa te autotestezi fata de ceva care iti arata cu adevarat unde te afli in legatura cu iubirea fata de prietenul tau si in legatura cu scopul in sine, care nu te lasa sa fi distras de alte lucruri. Acesta este un mediu perfect pentru dezvoltarea acestei unice dorinte.
Problema este ca atunci cand o persoana incepe sa lucreze, vine cu o mica dorinta pentru spiritualitate. Are multe dorinte fizice si o dorinta mica pentru Creator. Dar, cand aduni un grup de oameni care si-L doresc pe Creator, atunci o persoana se simte inspirata. Nu porneste doar cu propria dorinta, porneste cu dorinta tuturor. Si “a iti iubi aproapele ca pe tine insuti” are o mare implicatie atat pentru constiinta cat si un mare efect asupra lumii. O persoana atinge iubirea Creatorului prin iubirea fata de oameni pentru ca suntem un singur suflet. Asadar, intrarea in spiritualitate nu se face individual deoarece constientizarea interconectarii noastre este intrarea in lumea spirituala. Si lucrand cu toate aceste elemente – cartile ,Rav-ul potrivit, si mediul potrivit, pe care avem libertatea de a le crea pentru noi – prin acestea Kabbalistii pot intra in lumea spirituala.
Alaturati-va si data viitoare pe masura ce inaintam din ce in ce mai mult in calatoria noastra.
